În conformitate cu prevederile legale și
constituționale, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție a
transmis procurorului general al P.I.C.C.J referatul cauzei, în vederea
sesizării Senatului, pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de OPREA GABRIEL,
senator în Parlamentul României, fost viceprim-ministru pentru
Securitate Națională și ministru al Afacerilor Interne, în legătură cu
săvârșirea a două infracțiuni de abuz în serviciu cu obținere de foloase
necuvenite pentru sine sau pentru altul în perioada în care a deținut
funcția ministerială.
Solicitarea
Direcției Naționale Anticorupție referitoare la efectuarea urmăririi
penale față de Oprea Gabriel, senator, la data faptelor deținând și o
funcție ministerială, are în vedere împrejurarea că, în acest moment,
există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează
următoarea stare de fapt:
1. Infracțiunea
de abuz în serviciu constând în folosirea resurselor umane și materiale
ale Ministerului Afacerilor Interne pentru a asigura, în mod nelegal,
însoțirea deplasărilor efectuate de ministru cu echipaje ale poliției
rutiere.
În perioada
ianuarie 2014 – noiembrie 2015, Oprea Gabriel a deținut funcția de
ministru al Afacerilor Interne (iar începând cu martie 2014 și pe cea de
viceprim-ministru pentru securitate națională). În toată această
perioadă, demnitarul a beneficiat de însoțire permanentă cu echipaje ale
poliției rutiere, cu încălcarea condițiilor prevăzute de Regulamentul
de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind
circulația pe drumurile publice, aprobat prin H.G. nr. 1.391/2006 (ce
prevede că beneficiază de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere
președintele României, președinții celor două camere ale Parlamentului
și prim-ministrul).
În cazul miniștrilor,
același act normativ prevede că aceștia pot beneficia de însoțire cu
echipaje ale poliției rutiere doar în situații deosebite, care impun
deplasarea în regim de urgență (condiții care trebuie îndeplinite
simultan).
Din probele administrate în
cauză a rezultat că, în perioada menționată, ministrul Oprea Gabriel a
fost însoțit în cvasitotalitatea deplasărilor, într-un regim rezervat de
lege exclusiv președintelui României, președinților celor două camere
ale Parlamentului și prim-ministrului.
Aceste
misiuni includeau deplasările zilnice la sediul Ministerului și cele
săptămânale la ședințele de Guvern, împrejurări care nu pot fi
calificate ca situații deosebite în sensul avut în vedere de legiuitor.
Totodată, poliția rutieră însoțea deplasările la destinații cu vădit
caracter privat (vizite particulare, sediile unor partide politice,
restaurante, revenirea zilnică la locuința personală), inclusiv în afara
programului de lucru și în zilele nelucrătoare, situații în care nu
poate fi justificată în mod obiectiv o urgență.
În
cadrul compartimentului special (Serviciul Operativ Special din Brigada
Rutieră a Direcției Generale de Poliție a Municipiului București care
asigură însoțirea coloanelor oficiale) au fost desemnați lucrători care
aveau ca atribuții exclusive însoțirea ministrului, într-o structură
permanentă care presupunea asigurarea concomitentă a 3 polițiști pentru
fiecare post (două schimburi și o rezervă). Lucrătorii erau permanent la
dispoziția ministrului, așteptându-l după fiecare deplasare în imediata
apropiere a destinației.
Din probele
administrate rezultă că ministrul Oprea Gabriel realiza în medie
aproximativ 5 deplasări zilnice pe parcursul cărora era însoțit de
echipaje ale poliției rutiere. Spre exemplu, în perioada 2 ianuarie – 21
octombrie 2015, s-au realizat 1607 misiuni de însoțire a deplasărilor
efectuate de ministrul de interne pe raza municipiului București.
Numărul total al acestor misiuni este de aproximativ 3 ori mai mare
decât cele realizate în aceeași perioadă pentru însoțirea președintelui
României și de aproximativ două ori mai mare decât cel corespunzător
prim-ministrului, demnitari îndreptățiți la însoțire permanentă conform
prevederilor legale.
Prin aceste fapte a fost produsă o vătămare a intereselor legitime ale Direcției Generale de Poliție a Municipiului București.
Deturnarea
resurselor poliției rutiere care ar fi trebuit să contribuie la
fluidizarea circulației în municipiul București și folosirea acestora
pentru a facilita deplasarea unui demnitar neîndreptățit legal la acest
beneficiu, cu efectul îngreunării deplasării celorlalți participanți la
trafic, a pus instituția în imposibilitatea de a-și îndeplini una din
funcțiile esențiale (supravegherea și controlul circulației pe drumurile
publice).
Aceasta,în condițiile în care,
însoțirea unui demnitar de către poliția rutieră presupune atât
asigurarea echipajului de însoțire și a vehiculului corespunzător, cât
și instalarea în teren a unui dispozitiv de dirijare și siguranță a
traficului format din posturi fixe, posturi mobile și patrule auto-moto,
atât pe traseul care urmează a fi parcurs, cât și pe traseele
alternative care ar putea fi folosite de coloana oficială.
Fiecare
deplasare presupune, așadar, redirecționarea unui număr semnificativ de
agenți de poliție de la posturile unde își desfășoară în mod obișnuit
activitatea către traseele pe care se deplasează demnitarul (de spre
exemplu, pentru deplasarea Ministrului Afacerilor Interne din seara de
20.10.2015, dispozitivul a fost format din 27 de polițiști aflați în
intersecțiile de pe traseu).
Utilizarea
nelegală a autovehiculelor a produs și un prejudiciu material Direcției
generale de poliție a municipiului București, constând în contravaloarea
combustibilului utilizat pe parcursul misiunilor de însoțire și a
uzurii corespunzătoare.
De asemenea,
ministrul Oprea Gabriel a obținut un folos necuvenit, constând în
reducerea timpului alocat deplasărilor. Astfel, cercetările efectuate
până în prezent au relevat că, prin folosirea antemergătorilor și a
agenților de poliție care opreau circulația celorlalte vehicule în
intersecții, același itinerar putea fi parcurs în mai puțin de jumătate
de timp, având în vedere că viteza de deplasare a coloanei pe raza
municipiului București putea atinge și 120 km/h.
Confortul
suplimentar creat în acest mod demnitarului în raport cu toți ceilalți
participanți la trafic, în scopul ușurării deplasărilor cu caracter
privat sau care nu erau justificate de împrejurări excepționale și
urgente, reprezintă un privilegiu la care nu este îndreptățit și care
are astfel natura unui folos necuvenit.
Din
probele administrate până în prezent a reieșit că activitatea de
însoțire se realiza cu știința și acceptul ministrului, care a dispus cu
privire la modalitatea în care să se realizeze însoțirea. Totodată, a
mai rezultat și că au existat situații în care ministrului i s-a propus
ca anumite deplasări private să se realizeze fără însoțirea poliției
rutiere, însă acesta a solicitat în mod expres prezența echipajelor.
2. Infracțiunea
de abuz în serviciu constând în încheierea unui protocol în baza căruia
procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație
și Justiție a beneficiat, în mod nelegal, de însoțirea deplasărilor
efectuate cu echipaje ale poliției rutiere.
La
data de 4 aprilie 2014, la Ministerul Afacerilor Interne s-a
înregistrat Protocolul nr. 12 privind cooperarea în domeniul circulației
rutiere, încheiat cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție.
Ministerul Afacerilor Interne a
fost reprezentat la încheierea protocolului de către ministrul Oprea
Gabriel, iar obiectul a fost cooperarea dintre cele două instituții, în
scopul însoțirii autovehiculului utilizat de către procurorul general cu
echipaje ale poliției rutiere.
Temeiurile
legale invocate în fundamentarea protocolului au fost Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile
publice și Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin H.G.
nr. 1.391/2006, deși niciunul din cele două acte normative nu include
procurorul general printre persoanele îndreptățite a beneficia de
însoțire cu echipaje ale poliției rutiere. Procurorul general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție beneficiază,
la rândul său, de protecție asigurată de Serviciul de Protecție și
Pază, deplasările fiind realizate cu un autovehicul al acestei
instituții care are un regim de circulație prioritară.
Protocolul
a reprezentat temeiul în baza căruia, începând cu luna aprilie 2014,
procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație
și Justiție i s-a asigurat, cu caracter permanent, însoțirea
deplasărilor efectuate pe raza municipiului București.
În
condițiile în care procurorul general nu era îndreptățit să beneficieze
de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere potrivit prevederilor H.G.
nr. 1.391/2006, fapta ministrului a produs o vătămare a intereselor
legitime și un prejudiciu material Direcției generale de poliție a
municipiului București, precum și un folos necuvenit procurorului
general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
La
data de 03 iulie 2015, Direcția Generală de Poliție a Municipiului
București a adoptat un plan-cadru care cuprinde o prezentare detaliată a
modalității în care se desfășura activitatea de însoțirea a
demnitarilor pe raza municipiului București.
Din
documentul menționat rezultă că singurii demnitari care beneficiau de
însoțire permanentă erau președintele României și prim-ministrul dintre
categoriile de persoane îndreptățite legal (președinții celor două
Camere ale Parlamentului nu au solicitat), precum și ministrul de
interne și procurorul general, care au avut acces la acest privilegiu
exclusiv ca urmare a modului în care ministrul Oprea Gabriel și-a
îndeplinit atribuțiile de serviciu.
Cererii
transmise i-au fost atașate referatul întocmit de procurorii din cadrul
Direcției Naționale Anticorupție, precum și un număr de 15 volume
cuprinzând copii ale dosarului de urmărire penală.
Un produs Blogger.